(In șoaptă, despre ne-modernizarea României)
Dar nu despre penibilitatea primul atac terorist de la noi vreau să scriu. Intr-o societate care se degradează accelerat derizoriul devine regulă și bancul acela cu deltaplanul care loveste un bloc turn din cartierul Manastur din Cluj este emblematic. Am fost șocat de reportajele pe care le-am vazut seara pe la diferite televiziuni. In cadrul majorității reportajelor, imaginile erau destul de puține, doar unul dintre posturi (Digi 24) avea imaginile de la camerele interne de supraveghere ce arătau penibilitatea situației și inofensivitatea individului cu ciocanul de bătut șnițele. Am căutat motivatia omului, a primului terorist, discursul sau revendicarile. Am aflat doar că avea niște revendicari neclare sau de ”neînțeles”, cum spunea un post. Cel mai clar motivul transpărea din declarația unui purtător de cuvânt al politiției sau jandarmeriei (aici nu îmi aduc bine aminte) care a spus că avea niste ”revendicări ciudate”, ceva de genul „modernizarea României”. La alt post de televiziune un al purtător de cuvant instituțional a vorbit tot de niste revendicari neinteligibile ca ”taxe ca în Italia” și ”unirea României cu Basarabia”.
1. Chiar și eu, scriind acest text, de frică să nu fie tratat cu maximă indiferență de cititori, am schimbat titlul care vorbea despre modernizare, cu subtitlul inițial care conţine cuvantul terorist, mai ofertant.
2. Imi cer scuze cititorilor mei cu care facem dese corepondente pe aceasta temă. Incă nu reprezentăm o masă critică pentru a impune necesitatea acestei dezbateri. Ca să fiu sincer, parcă și noi ne-am pierdut speranța că va avea cineva nevoie de reflecțiile noastre.
INDEXUL COMPETITIVITATII IN DETALIU
1. Institutii
1.01. Dreptul la proprietate – scor 3,9 din 7 – loc 85 din 142 de tari
1.02. Drepturi intelectuale – scor 3,0 din 7 – loc 98
1.03. Diversitatea fondurilor publice – scor 2,8 din 7 – loc 96
1.04. INCREDEREA PUBLICA IN POLITICIENI – SCOR 1,9 – LOC 119
1.05. Mita si spaga – scor 4,0 din 7 – loc 67
1.06. Independenta justitiei – scor 3,1 din 7 – loc 94
1.07. Favoritism in decizii politice – scor 2,5 din 7 – loc 115
1.08. Cheltuieli guvernamentale irationale – scor 2,7 din 7 – loc 107
1.09. Povara obligatiilor fiscale – 2,8 din 7 – loc 105
1.10. Eficienta cadrului legal in solutionarea proceselor – 2,8 – loc 122
1.11. Transparenta politica – 2,9 – loc 140
1.12. Conduita etica a companiilor – 3,4 – loc 103
1.13. Integritatea standardelor de audit – 4,3 – loc 91
1.14. Eficienta boardurilor executive – 4,3 – loc 98
1.15. Protejarea intereselor actionarilor minoritari – 3,8 – loc 98
1.16. Nivelul protectiei pentru investitori (0 (cel mai prost)-10 (cel mai bun)) – 6,0 – loc 36
2. Infrastructura
2.01. Calitatea infrastructurii in ansamblu – 2,3 – loc 139 din 142 (ne situam foarte jos)
2.02. Calitatea drumurilor – 2,1 – loc 137
2.03. Calitatea cailor ferate – 2,4 – loc 78
2.04. Calitatea infrastructurii portuare – 2,8 – loc 128
2.05. Calitatea infrastructurii de transport aerian – 3,6 – loc 113
2.06. Calitatea furnizarii de energie electrica – 4,5 – loc 77
2.07. Abonamente telefonie fixa/100 locuitori – 20,9 – loc 60
2.08. Abonamente telefonie mobila/100 locuitori – 114,7 – loc 49
3. Eficienta pietei bunurilor
3.01. Intensitatea concurentei locale – 4,5 din 7 – loc 97 din 142 de state
3.02. Eficienta politicilor anti-monopol – 3,7 – loc 93
3.03. Efectele taxelor si impozitelor – 2,5 – loc 135
3.04. Numar de proceduri pentru a demara o afacere – 6 – loc 34
3.05. NUMAR DE ZILE necesare demararii unei afaceri– 10 – loc 40
3.06. Povara procedurilor fiscale – 3,3 (0 (cea mai mare) – 7 (cea mai mica) – loc 121
3.07. Prevalenta detinerilor straine de firme – 4,5 – loc 84
3.08. Complexitatea cumparatorilor – 3,2 – loc 83
4. Eficienta pietei muncii
4.01. Colaborarea in relatia angajat – angajator – 3,3 – loc 137
4.02. Practicile de angajare/concediere – 3,6 – loc 91
4.03. Salarizare si productivitate – 4,1 – loc 55
4.04. Utilizarea managementului profesional – 3,9 – loc 84
4.05. Femeile in volumul fortei de munca, fata de barbati – 0,79 – loc 65
5. Dezvoltarea PIETEI FINANCIARE
5.01. In privinta disponibilitatii serviciilor financiare, stam relativ slab – scor 3,9 din 7 – loc 104 din 142 de tari
5.02. Ne permitem serviciile financiare? Nu prea – scor 3,6 – loc 106
5.03. Accesul facil la creditare – scor 2,6 – loc 82
6. Suntem deschisi in fata noilor tehnologii?
6.01. Accesul la ultimele tehnologii – scor 4,2 din 7 – loc 115 din 142 de tari
6.02. Gradul de absorbtie a noilor tehnologii in companii – 4,1 – loc 117
6.03. Utilizatori de internet/100 locuitori – 39,9 – loc 63
6.04. Abonamente de internet/100 locuitori – 14.0 – loc 42
6.05. Latime de banda internet/kilobiti per capita – 20,5 – loc 33
7. Dimensiunea pietei
7.01. Dimensiunea pietei interne (1 – 7 ( cea mai mare) – 4,2 – loc 42 din 142 state
7.02. Dimensiunea pietei externe – 4,9 – loc 46
8. COMPLEXITATEA MEDIULUI DE AFACERI
8.01. Cantitatea furnizorilor locali – 4,4 – loc 100
8.02. Calitatea furnizorilor locali – 4,0 – loc 104
8.03. Dezvoltarea marketingului – 3,8 – loc 86
8.04. Disponibilitatea de a delega autoritatea – 3,3 – loc 96
9. INOVATIE
9.01. Capacitatea de a inova – 2,9 din 7 – loc 78 din 142 de tari
9.02. Calitatea institutelor de cercetare – 3,2 – loc 91
9.03. Cheltuielile companiilor in cercetare si dezvoltare – 2,9 – loc 87
9.04. Colaborarea universitatilor cu industriile in scopul cercetarii si dezvoltarii – 3,0 – loc 115
9.05. Guvernul nu prea cumpara echipamente tehnologice avansate – scor 3,1 din 7 – loc 111
9.06. Disponibilitatea cercetatorilor si tehnicienilor – 4,2 – 59
9.07. Patente/un milion locuitori – 0,8 – 62
In privinta independentei justitiei, ROMANIA se situeaza pe pozitia 94 din 142 de tari, cu un scor de 3,1. Bulgaria se afla pe locul 104, Moldova – 132 si Venezuela – 142. Cea mai independenta justitie se intalneste, potrivit studiului WEF 2011 – 2012, in Noua Zeelanda (scor 6,7)
ALTE STATISTICI DIN RAPORTUL COMPETITIVITATII REFERITOARE LA ROMANIA (2011 – 2012)
Accesul la internet in scoli – locul 58 din 142 de tari
Existenta pe plan local a serviciilor specializate de research si instruire – locul 112 din 142 de tari
Extinderea instruirii in randul membrilor staff-ului – locul 79 din 142 de tari
Intensitatea concurentei in plan local – locul 97
Eficienta politicilor anti-monopol – locul 93
Efectele impozitarii – locul 139
Numarul procedurilor necesare demararii unui business – locul 34
Timpul necesar demararii unui business – locul 40 (ne situam la acelasi nivel cu Moldova)
Prevalenta detinerilor straine de firme – locul 84
Povara procedurilor fiscale – 121 (ne situam destul de rau)
Importurile de bunuri si servicii ca procent din PIB – locul 68 – 44,0
Complexitatea cumparatorului (1 – se bazeaza doar pe cel mai mic pret; 7 – se bazeaza pe o analiza sofisticata a performantei) – locul 83 – scor 3,2. Moldova se afla pe locul 106.
DATE PRIVIND EFICIENTA IN MUNCA – ROMANIA
Colaborarea in relatia angajat – angajator – loc 137 din 142 de tari
Practicile privind angajarile/concedierile – loc 91, scor 3,6 (1 – reglementate de lege; 7 – determinate de angajatori)
Salarizarea si productivitatea – loc 55
Utilizarea managementului profesional – locul 84
DEZVOLTAREA SERVICIILOR FINANCIARE
Accesul la servicii financiare – loc 104 din 142 de tari
Isi permit afaceristii sa cumpere servicii financiare? Nu prea – ocupam locul 106 din 142 tari in aceasta directie
In privinta accesului la credite, ne situam ceva mai bine, pe locul 82 din 142
CAT DE PREGATITI SUNT ROMANII PENTRU NOILE TEHNOLOGII? IATA CE RELEVA RAPORTUL COMPETITIVITATII 2011 – 2012
Accesul la cele mai noi tehnologii – loc 115 din 142 de tari (ciudat, credeam ca ne situam mai bine…)
Absorbtia tehnologica in cadrul firmelor – loc 117
Procentul celor care utilizau internetul in 2010 – loc 63 – 39,9%. Moldova se situeaza inaintea noastra, cu 40%. Surclasam insa China (34,3% utilizatori de internet)
Numarul de abonamente de internet la 100 locuitori in 2010 – locul 42, cu 14,0 abonamente/100 loc.
Numar de kilobiti per capita in 2010 – locul 33, cu 20,5 kb/pe cap de locuitor
DIMENSIUNILE PIETEI
In privinta DMSI (domestic market size index), Romania ocupa locul 42, surclasand tari precum Norvegia, Danemarca si Singapore. In privinta FMSI (foreign market size index), ocupam locul 46, inaintea unor tari precum Tunisia, Maroc si Noua Zeelanda.
COMPLEXITATEA MEDIULUI BUSINESS
Cantitatea furnizorilor locali – loc 100 din 142 de tari
Calitatea furnizorilor locali – loc 104 din 142 de tari – ne devanseaza pana si Rwanda (101)
Complexitatea procesului de fabricatie – loc 91
ROMANII SI INOVATIA
Capacitatea de a inova – loc 78 din 142 de tari
Calitatea institutelor de cercetare – loc 91
Cheltuielile companiilor pentru cercetare si dezvoltare – loc 87
Colaborarea dintre universitati si industrii in scopul cercetarii si dezvoltarii – loc 115
Investitiile guvernamentale in echipamente tehnologice avansate – loc 111



Am impresia ca noi toti am uitat ca exista in romaneste cuvantul "intru" despre care Constantin Noica spunea, cred, ca face cat o filozofie. Ma gandesc ca daca fiecare dintre noi stam putin si ne intrebam ce inseamna acest cuvant pentru persoana proprie, vom face mai putine compromisuri si vom participa la modernizarea (sau propasirea) Romaniei. Incepand la Cluj?
Bine v-am regasit Domnule Profesor
Din pacate, pentru viitorul acestei tari, aveti iarasi dreptate. Modernizarea Romaniei a fost din nou ratata. Nu mai departe de acum 10 luni, inca speram ca pasii marunti si sfiosi facuti in unele domenii (noua lege a invatamantului cu toate minusurile ei, legea salarizarii unice, rezultatele vizibile in justitie) vor fi urmati de pasi mari si consistenti (modificarea constitutiei si o noua organizare administrativ teritoriala). Speram ca descentralizarea reala sa inlature numirile politice in institutiile descentralizate si astfel sa dispara clientelismul si dezinteresul pentru functionarea eficianta a acestor institutii. Sunt schimbari esentiale, fara de care nu avem nici o sansa sa modernizam Romania. Poate sa fie cel mai eficient manager, daca este numit politic va fi constrans sa faca ceea ce i se impune si nu ceea ce crede el ca ar trebui facut.
Cred ca nu avem un deziderat national si nici personalitati care sa impuna si sa lupte pentru un astfel de deziderat. Modernizarea Romaniei a inceput in secolul XIX cu generatia pasoptista, generatie care avea un ideal, eliberarea si unitatea nationala. Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu,C. A.Rosseti, I.C.Brătianu,Ion Heliade Rădulescu, Avram Iancu, Simion Barnaţiu, Gheorghe Bariţiu sunt cei care au impus, au luptat si s-au sacrificat pentru acest ideal. E interesant cum aceasta idee a reusit sa patrunda in constiinta tuturor romanilor intr-o epoca in care diseminarea informatiei, a ideilor, se facea intr-un ritm care raportat la zilele noastre pare ca viteza melcului pe langa un supersonic. Cum au reusit aceste personalitati sa impuna un ideal unei populatii in mare parte analfabete?!
Nu avem un ideal, sau avem prea multe si ne pierdem in ele?! Cred ca nu avem un ideal national comun, pe termen mediu si lung,la care sa coagulam toti romanii constienti fiind ca acesta ar insemna binele tuturor. Ne pierdem in idealuri individuale sau de grup, meschine si egoiste. Nu mai stim sa ne gandim la ceilalti. Doar noi si grupul nostru. In rest nimic nu conteaza. Imi place sa zic ca daca nu poti face un bine, macar nu face un rau, gandeste-te si la semenii tai cand faci ceva, la consecintele actiunilor tale.
Inchei cu o mica intamplare, care sunt convins ca ati trait-o si dumneavoastra. Intr-una din seri ma plimbam cu baietelul meu. La un moment dat a trebuit sa traversez o trecere de pietoni, m-am asigurat, si in momentul in care am dat sa fac primul pas, m-am trezit cu o masina in viteza care a parcat exact in fata mea, pe trecerea de pietoni. Din masina s-a dat jos un individ care a inceput sa povesteasca cu o alta persoana de pe trotuar. Nu m-am putut abtine si l-am intrebat de ce a parcat pe trecere si nu s-a dus doi metri mai in fata. S-a uitat la mine nervos si mirat in acelasi timp, m-a injurat si i-a spus celuilalt "ia ui ma la asta, nu poate ocoli masina"! Pana nu vom invata sa fim din nou oameni, sa ne gandim si la altii, nu avem cum sa schimbam ceva. Binele nu se face cu forta, decat in situatii exceptionale. Suntem oare intr-o situatie exceptionala?!
mai sintem unii , cred ca putini (dvs apreciati mai bine ca sociolog) , ascunsi in spatele propriilor noastre usi inchise , ca dupa un cataclism abatut asupra Pamintului ca in filmele americane, care simt si gindesc ca dvs.
Am vazut si eu episodul si marturisesc ca si eu am gindit ca insul acela trebuie sa fie nebun! dar simbolistica evenimentului merita macar aceste rinduri , daca nu o dezbatere sincera intre intelectualii care , da , ne-au tradat pe toti. Bine ati spus , cei care ar trebui sa 'poarte stindardul' se gindesc doar la persoana proprie si la viata lor care merita traita cit mai indestulator trupului si ego-ului , nimeni nu mai are idealuri marete , nu mai are chef de sacrificii , curajul a murit si noi o data cu el. Ne ducem vietile noastre mai mult sau mai putin jalnice. Trebuie sa supravietuim , sa lasam nebunii sa spuna ce spuneau elitele in alte vremuri pe care din ce in ce mai mult le vom contempla ca pe ceva curios si ciudat. Poate ca americanii si englezii si altii ca ei sa-si permita asa postmodernism , dar noi? pe noi care traim inca scene de ev mediu , cine ne mai salveaza ?
Despera
Domnu profesor,
am sters de cateva ori prima fraza,am rescris de tot atatea ori, primul dumnevoastra PS m-a facut sa tresar pe bune.
Restul textului pastreaza savoarea dumneavoastra fina
Onoare si respect
Dle Dancu! Este o UTOPIE sa vorbiti de planuri de modernizare si salvare a Romaniei in conditiile actualei "politici pentru Ciolan"! Un asemenea plan va fi posibil doar atunci cand in Romania se va trece de la "politica pentru Ciolan", la "politica pentru Patrie"!
GANDURI si ACTIUNI pentru VIITORUL ROMANIEI si al POPORULUI ROMAN!
APEL, catre romanii INTELIGENTI si PATRIOTI!
(Cei care nu intrunesc cele doua calitati sa nu citeasca acest text.)
DRAGI ROMANI! Avem DATORIA fata de Tara, si fata de urmasi, sa facem orice efort va fi necesar in actiunea de a inlocui, cat mai URGENT, actuala “politica pentru Ciolan” (care ne-a prabusit generalizat), cu “politicapentru Patrie”!
De ce? Pentru ca “politica pentru Ciolan” presupune politicieni si functionari publici Lacomi, Mincinosi, Hoti, Tradatori, Iresponsabili, Nesimtiti, etc., iar votul este bezmetic si manipulat, transformand alegerile in farse electorale, care rezulta din materializarea obsedantei intrebari: “Eu cu cine votez?”
In cazul “politicii pentru Patrie”, VICIILE de mai sus sunt EXCLUSE!
…………………………………………………………..
Ultimul adresant, in acesata chestiune, a fost ION CRISTOIU. Dar ION CRISTOIU fiind prototipul jurnalistului si politicianului MANCURTIZAT, pe care nu-l intereseaza Romania, nu a schitat niciun gest!
……………………………………………
Vezi textul integral pe blogspot “Dreptate pentru toti”!
Am mai luat-o putin la vale in topul WEF al competitivitatii globale. A aparut acum doua zile, dar zau ca n-am vazut nicio stire in Romania. http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2012-13.pdf
Unii vor spune ca e o problema de agenda media, de cadraj, de amorsaj. Eu cred ca am ajuns sa avem politicieni atat de pragmatici, incat nimeni nu risca un astfel de mesaj. Pentru ca apoi ar trebui, in etapa doi, sa arate cu ce.
Cu tot acest topic trist totusi ma bucur ca mai citesc aceste ginduri asemenea alor mele. Poate nu e totul pierdut.
http://turambarr.blogspot.ro/2012/11/fara-interes-pentru-educatie-deci-o.html
iti este clar ca acest lucru se va intampla peste cel putin 20 de ani sau poate chiar niciodata . oricum nu o sa prindem noi acele vremuri